În valea Bistrei s-a găsit un mare vas din lut, iar în diferite părţi al hotarului din Tăuteu s-au mai găsit alte obiecte din lut si din bronz, cea ce indică că regiunea a fost locuită încă din epoca de piatră si apoi în epoca de bronz.
Satul a fost înfiinţat în Evul Mediu de slavi, de unde si originea numelui Toty, dar după ce acestia s-au maghiarizat a rămas sat maghiar pe toată perioada medievală. Prima datare în scris a apărut în 1291-94, în registrul episcopal pe numele de Toty. În epoca feudală numărul locuitorilor a crescut constant, chiar si în ciuda epidemiilor de ciumă. În timpul războaielor mondiale locuitorii satului au luat parte în lupte, si mulţi au pierit, dar au fost si cei care s-au întors. O perioadă în timpul celui de-al doilea război mondial si hotarul satului a constituit un front, unde s-au dat lupte acerbe. Soldaţii străini au fost înmormântaţi crestineste de locuitori. În procesul de colectivizare a comunistilor a fost un episod, care i-a ajutat enorm în a pune bazele colectivului din sat: zilierii s-au răzvrătit pentru că vroiau să le răsplătească lucrul doar cu bani, fără a primi si pâine, ce era esenţial pentru zilieri. Cu această ocazie au fost dusi la penitenciar mai mulţi oameni cu pământuri proprii si pe ceilalţi i-au forţat să se alăture cooperativei. După schimbările din 1989 s-a destrămat cooperativa, iar fabricile industriale si-au închis porţile definitiv. În prezent majoritatea tinerilor s-au mutat la oras, sau lucrează în străinătate.
Localităţile aparţinătoare comunei Tăuteu, sunt atestate documentar începând cu secolul al XIII- lea şi ascund numeroase forme de viaţă, materiale care atestă vechimea vieţii pe aceste meleaguri şi continuitatea neîntreruptă a populaţie în vatra satelor. Multe dintre aceste dovezi arheologice au fost scoase la iveală de către V.I. Dumitrescu în Depozitul de bronzuri de la Tăuteni, volumul V- VI/1935-1936, Bucureşti, 1938, pag. 235-238, în care se aminteşte de 5 brăţări de bronz, 4 bare de bronz, un celt, o seceră, un cuţit de bronz, 2 aplici de bronz şi 5 verigi de aur (cercei) descoperite într-un vas. Aceste piese de valoare însemnată sunt păstrate la Muzeul de Antichităţi din Bucureşti. În comuna Tăuteu s-au mai descoperit şi alte urme de viaţă: materiale din ceramică, prismale de fus, greutăţi pentru războiul de ţesut. În anul 1942, I. Nestor aminteşte de târnăcoape de aramă găsite la dealul viilor Tăuteu – piesă păstrată la Muzeul Ţării Crişurilor din Oradea. În vara anului 1970 s-au descoperit fragmente din 2 căni de argint aurit care sunt descrise în lucrarea lui Sever Dumitraşcu Tezaurul de la Tăuteni, Bihor, ediţia 1973, care au fost restaurate şi sunt păstrate la Muzeul Ţării Crişurilor din Oradea.
1. SATUL TAUTEU
ISTORICUL
Satul Tăuteu denumit în documentele atestate Tăuteni Bihor
Toti . Datele arheologice atestă existenţa populaţiei din anii 1291, iar urmele arheologice dovedesc că satul era pe valea Telekpatak, situat spre sud-vest de la actualul aşezământ. De-a lungul anilor a suferit o serie de transformări şi renovări.
Biserica din Tăuteu aparţine tipului de Bazilică, care deţine o singură navă şi absidă semicirculară, un turn cu caif ascuţit.
POPULAŢIA
Are o populaţie de 1116 locuitori. Majoritatea populaţiei o reprezintă maghiarii (95%). Structura confesională are următoarea componenţă : reformaţi 75%, romano-catolici 17%, alte religii 8%. Populaţia se află într-un proces de „îmbătrînire” demografică.
FORŢA DE MUNCĂ
Din populaţia activă 60% sunt angajaţi în industria uşoară, în comerţ şi agricultură. Restul populaţiei fiind şomeri sau fără ocupaţie.
ECONOMIA LOCALĂ
În sat nu sunt activităţi industriale, dar o parte însemnată a populaţiei îşi desfăşoară activitatea în industrie uşoară din afara localităţii. Agricultura locală este caracterizată prin gospodării mici şi mijlocii. Satul dispune de o suprafaţă de 2648 ha din care teren agricol de 2316 ha. Culturile principale sunt: cerealele păioase, porumb, floarea soarelui şi culturile furajere. Unele gospodării deţin un număr redus de bovine, cabaline, ovine şi porcine.
În sat funcţionează un magazin ICOMCOOP şi alte 6 societăţi comerciale, tip privat.
Sunt 11 firme de prestări servicii: reparaţii auto, coafură.- frizerie, fierărie, rotărie- dulgherie, tâmplîrie, zidari-zugravi.
SĂNĂTATE
Sunt două cabinete medicale şi doi medici de familie.
Există în sat şi un dispensar sanitar-veterinar.
ÎNVĂŢĂMÂNT
Funcţionează o şcoală cu clasele I-VIII şi o grădiniţă cu două grupe cu limba de predare maghiară.
COMINICAŢIILE
În satul Tăuteu există reţea de telecomunicaţie .ROMTELECOM, (centrală digitală), precum si telefonie mobilă Orange şi Conex
SERVICII COMUNITARE
În centrul satului se găseşte clădirea Primăriei, Postul de poliţie şi Poşta.
2. SATUL CIUTELEC
AŞEZARE GEOGRAFICĂ
Satul Ciutelec se află spre sud faţă de centrul de comuna Tăuteu la o distanţă de 4,5 km, în partea de nord-est a judeţului Bihor. Este învecinat cu satele Bistra şi Popeşti la est, cu Voivozi şi Budoi la sud, cu satul Bogei la vest şi satele Poiana şi Abram la nord .
Satul are 3 cătune : „ Rara ” unde iniţial se afla o pădure care a fost defrişată după primul război mondial pentru extinderea terenului agricol al satului; „Lazuri ” în spre nord spre satul Margine, maghiari majoritari; „ Rovină ” si este locuit de slovaci.
La 15 km de satul Ciutelec se află municipiul Marghita.
SCURT ISTORIC
Problema originii locuitorilor satului Ciutelec, precum şi etimologia cuvântului „ CIUTELEC ” i-a preocupat pe locuitorii din această localitate.
Doctor Ioan Marin Mălinaş arhimandrit de Scaun, editează lucrarea sa „ SATUL ŞI BISERICA DIN CIUTELEC ”, file monografice pentru teza de licenţă în teologie la Institutul Teologic Ortodox de Grad Universitar Sibiu în 1974, în care sunt invocate interesante valori încă din secolul al-XIII-lea după Stefan Paşcu care descrie întemeierea satului în jurul anului 1320 – care era făcut lângă o casă a cehului- şi denumirea de atunci „ CHETHELEK – CHEYTHELUC ”. Satul Ciutelec în anul 1406 este amintit în documentele vremii ca „ possessio valachis CHETHELEK ” ca aparţinând domeniului ŞINTEU ( ŞOLYOMKO ) . În anul 1687 în registrul dişmei din satul Ciutelec apare 12 familii care aveau o producţie de 70 „TINE ” – ( autor Dr. Ioan Marin Mălinaş – Satul şi biserica din Ciutelec ).
Biserica de lemn din satul Ciutelec datează din anul 1727.Preotul Alexandru din Ciutelec , născut în 1714 pe Târnave a fost „ORDINAT (hirotonit )” în 1745 – 1754 preot şi paroh de Şuncuiuş- Lorău şi Ciutelec (acelaşi autor ).
ÎN MEMORIAM celor căzuţi în primul razboi mondial în satul Ciutelec este un monument .
Între anii 1890 – 1911 pe moşia WERTHEIMSTEIN care avea peste 1 000 ha teren. In sat s-a construit un castel în care astăzi funcţioneaza Caminul de bătrâni Ciutelec , cu 144 persoane îgrijite.
Personaje mai importante : d-l Constantin Mălinaş.
Partide politice nu au organizaţii locale.
POPULAŢIA SATULUI
Total populaţie : 888
– pe naţionalitaţi : români 724
maghiari 120
ţigani 8
alte naţ. 36
– pe religii : ortodoxă 628
romano-catolci 49
greco-catolici 23
reformaţi 84
alte religii 103
fară religie 1
AGRICULTURĂ
Suprafaţa totală : 1.982
– din care : agricol 1.259
arabil 344
păşuni 185
fâneţe 120
livezi –
vii 10
neagricol 723
păduri şi teren cu veget.forestieră 574
ape şi bălţi 22
alte terenuri 127
În satul Ciutelec s-a construit un baraj-polder pentru a reţinerea apelor scurse în urma unor ploi torenţiale în zona munţilor Plopişului şi dealurilor Dernei.
Acest dig are următorii parametrii : 1: 2 – 1: 2,5 coromanent 3m , baza mare 28 m, înnălţime 8m şi lungime 1000m.
COMERT
În satul Ciutelec exista un magazin universal ICOMCOOP, cu alimentară şi bufet . Sunt 3 unităţi particulare SRL-uri de profil alimentar mixt.
SĂNĂTATE
Nu sunt subunităţi sanitare sau sanitar-veterinare în sat, dar funcţionează un Centru de îngrijire şi asistenţă socială .
ÎNVĂŢĂMÂNT
În satul Ciutelec funcţionează o şcoală generală cu clasele I-VIII şi o gradiniţă de copii.
3. SATUL BOGEIU
AŞEZARE GEOGRAFICĂ
Satul Bogeiu se află în aval de la Ciutelec spre Tăuteu situat pe ambele părţi a şoselei modernizate DJ 267, situat în partea de vest al pârâului Bistra .
SCURT ISTORIC
Date autentificate atestă existenţa populaţiei din anul 1406 şi continuitatea neîntreruptă .
POPULAŢIA SATULUI
Total populaţie : 1.420
– pe naţionalităţi : români 745
maghiari 9
ţigani 659
alte naţionalităţi 7
– pe religii : ortodoxă 1.158
romano-catolică 4
reformată 4
alte religii 254
AGRICULTURA
Suprafaţa totală 1.180
– din care : agricol 557
arabil 363
păşuni 130
fâneţe 51
vii 13
livezi –
neagricol 623
păduri 502
ape şi bălţi 11
alte suprafeţe 110
COMERŢ
În satul Bogeiu sunt 8 unitaţi alimentare mixte ,tip SRL.
ÎNVĂŢĂMÂNT
În satul Bogeiu există o clădire modernă în care funcţionează şcoala generală cu clasele I-VIII şi o gradiniţă.
4. SATUL POIANA
AŞEZARE GEOGRAFICĂ
Satul Poiana este situat în aval de reşedinţa de comună ,pe albia pârâului Bistra şi este legat de DJ 267 printr-un drum pietruit de 1,3 km.
SCURT ISTORIC
Satul Poiana a fost un cătun al satului Tăuteu pe moşia POROSZLAY ,unde şi astăzi exixtă un castel construit în anii 1860-1870.În anul 1952 a fost declarat sat,a fost populat şi s-a înfiinţat GAC Poiana ,preşedinte Halgaş Mihai care a construit pentru sat un magazin mixt şi o şcoală cu clasele I-IV.
POPULAŢIA SATULUI
Total populatie : 263
-pe naţionalitaţi : români 152
maghiari 104
alte naţ. 7
– pe religii : ortodoxă 115
romano-catolica 16
greco-catolică 3
reformaţi 79
alte religii 50
AGRICULTURA
Suprafaţa totală 395
– din care : agricol 337
arabil 295
păşuni 29
fâneţe 11
vii 2
livezi –
neagricol 58
păduri 38
ape şi bălţi 5
alte supraf. 15
COMERŢ
În satul Poiana funcţionează un magazin ICOMCOOP ,de tip alimentar mixt.
SĂNĂTATE
Nu exista subunităţi sanitare sau sanitar-veterinare în sat.
ÎNVĂŢĂMÂNT
În satul Poiana exista o şcoală generală cu clasele I-IV si o grădiniţă.
5. SATUL CHIRIBIS
AŞEZARE GEOGRAFICĂ
Satul Chiribiş este aşezat în aval de satul Poiana ,în direcţia nord,nord-est faţă de reşedinţa de comună ,situat în culoarul larg al pârâului Bistra si a râului Barcău. Este invecinat spre est cu comuna Abram,spre nord cu municipiul Marghita ,la nord-vest cu satul Petru ,la vest cu satul Chiraleu ,iar spre sud cu satul Tăuteu,reşedinţă de comună.
SCURT ISTORIC
În lucrarea „ DICTIONAR ISTORIC AL LO0CALITĂŢILOR DIN TRANSILVANIA ” de C. Suciu ,Chiribişul este datat din anul 1219.
POPULAŢIA SATULUI
Total populaţie : 772
– pe nationalităţi : români 749
maghiari 17
ţigani 6
– pe religii : ortodoxă 612
reformată 11
romano-catolică 8
greco-catolică 1
alte religii 140
AGRICULTURA
Total suprafaţă 771
– din care : agricol 706
arabil 544
păşune 82
fâneaţă 71
vii 9
livezi –
neagricol 65
păduri –
ape şi bălţi 13
alte terenuri 52
COMERŢ
În satul Chiribiş fucţionează 8 societăţi comerciale de tip SRL , cu profil alimentar mixt.
SERVICII
Funcţionează două ateliere particulare de reparaţii auto.