Apa

Apele comunei Tăuteu aparţin bazinului hidrografic al Crişurilor, având o suprafaţă totală de 14860 km² şi o lungime de 5785 km, din care lungimea sub-bazinului Barcăului, al cărui afluenţi sunt  pârâurile din comună, este 134 km. Apele aflate pe teritoriul bazinului sunt administrate si verificate periodic de Administraţia Bazinală de Apă Crisuri Oradea. În anul 2010 au fost monitorizate 57 de cursuri de apă si 5 canale pe 97 de secţiuni de monitorizare. Conform datelor livrate de Agenţia Pentru Protecţia Mediului Bihor, bazinul hidrografic al Crisurilor are resurse de apă utilizabile de 744,735 milioane m³ din care 33746,9 mii m³ sunt livrate pentru unităţile de gospodărire comunală (populaţie si industrie).

Comuna Tăuteu este străbătută de râul Bistra, care izvorăste din munţii Plopis si are o lungime de 53 de km. Valea Bistra se varsă în Barcău la Marghita.

Dintre râurile amintite numai Barcăul şi Valea Bistra sunt monitorizate periodic de către Administraţia Bazinală de Apă Crişuri Oradea. Starea râului Valea Bistra este verificată la 3 secţii de monitorizare diferite: Pădurea Neagră, Budoi şi Chiribiş. Datele din anul 2009 arată că starea ecologică şi chimică a râului Barcău era moderată, fiind de calitatea III (calitate medie pe o scală de la I. la V.). Râul Bistra are tot calitatea III la Chiribiş, faţă de secţiunile mai înalte, unde calitatea este foarte bună (I). În ambele cazuri principalii factori de poluare sunt poluanţi toxici specifici de origine naturală.

Din totalul de 81 km parcurşi de râul Barcău în judeţul Bihor 41 km este de calitatea II iar 40 km de calitatea III, în timp ce Valea Bistra este de calitatea I pe aproape toată lungimea monitorizată (38km).

Verificarea calităţii biologice făcută la cele trei secţiuni de monitorizare pe Valea Bistra arată că calitatea apei se deteriorează foarte mult pe cursul ei. Calitatea biologică a râului la Pădurea Neagră este foarte bună (I), la Budoi este bună (II), iar în comuna Tăuteu, la Chiribis este de calitatea III (ultimele 9 km).

Pe lângă apele de suprafaţă în judeţul Bihor sunt monitorizate si apele subterane. În anul 2010 s­au prelevat probe de apă din 66 foraje si 11 izvoare, din care în 21 foraje au fost înregistrate valori care depăsesc valoarea prag conform Ordinului 137/2009. Următorii indicatori sunt responsabili pentru starea chimică slabă a apelor: NO3, NO2, NH4, PO4, SO4, Pb si As. În cazul izvoarelor valorile medii determinate se încadrează în limita admisă.

În ceea ce priveste potabilitatea apelor din judeţ, conform datelor publicate de Agenţia Pentru Protecţia Mediului Bihor în urma efectuării analizelor a 1267 probe de apă recoltate din sisteme publice sau private (sisteme centrale de alimentare cu apă, arteziene si fântâni publice si individuale) 8,5% din analizele fizico-chimice si 9,4% din analizele microbiologice au fost necorespunzătoare. Potabilitatea apei din sistemele centrale din judeţul Bihor a înregistrat în anul 2010 o valoare de 34,2% reprezentând o scădere faţă de anii 2009 si 2008. În acelaşi timp potabilitatea apei din arteziene si fântâni publice a înregistrat în anul 2010 o valoare de 21,5%, o creştere semnificativă faţă de anul precedent (8,6% în 2009).

Solul

Solul este un strat afânat, moale şi friabil de la suprafaţa scoarţei pământeşti, care împreună cu atmosfera din jur constituie mediul de viaţă al plantelor; suprafaţa pământului. Este format din particule minerale, materii organice, apă, aer şi organisme vii. Este un sistem foarte dinamic, care îndeplineşte multe funcţii şi este vital pentru desfăşurarea activităţilor umane şi pentru supravieţuirea ecosistemelor.

În judeţul Bihor repartiţia solurilor se face în şase categorii de folosinţă: teren agricol, păduri, construcţii, căi de comunicaţii, ape şi alte suprafeţe. Dintre cele 7 zone principale din judeţul Bihor comuna Tăuteu face parte din zona Marghita, a cărui sol are profil agricol, silvic şi industrial. În zonă agricultura este profilată pe zootehnie (păşuni) şi producţii vegetale (arabil). Potenţialul silvic este amplasată în sud-estul zonei în timp ce industria este amplasată în Marghita, Derna, Suplacul de Barcău, Popeşti.

Compoziţia şi calitatea solurilor este influenţată de condiţiile de relief şi în comuna Tăuteu: în câmpia piemontană cu drenaj favorabil sa format solul numit brun argiloiluvial, care este gleizat (reducerea oxizilor de fier) moderat din cauza umidităţii. În microdepresiuni, unde apa se adună şi stagnează un timp îndelungat solurile sunt serios afectate de exces de apă. Astfel se formează solul gleic. Pe porţiunile înclinate s-a declanşat o eroziune de intensitate moderată. La aceste locuri argila s-a spălat în profunzime iar a rămas pe loc silicea coloidală formând solul brun luvic. Pe pantele cu înclinare puternică spălarea particulelor de sol de către apă este atât de intensă încât s-au format eridosoluri, care uneori prezintă eroziune de adâncime şi alunecări stabilizate.

Poluarea solului este forma de poluare cel mai dificil de măsurat şi de controlat, iar solul este mai greu de ecologizat decât aerul sau apa. Reziduurile zootehnice aplicate în cantităţi mari constituie şi ele o sursă de poluare a solului. În judeţul Bihor solurile sunt afectate de acest tip de poluare pe o suprafaţă totală de 23,4 ha. Comuna Tăuteu, împreună cu Ciuhoi şi Chişlaz apar pe lista localităţilor din judeţul Bihor (emisă de Ministerul mediului şi gospodăririi apelor), unde există surse de nitraţi din activităţi agricole, reprezentând zone vulnerabile sau potenţial vulnerabile.

Calitatea aerului

În ceea ce priveşte calitatea aerului, România are obligaţia de a limita emisiile de poluanţi anuale de gaze cu efect de acidifiere şi eutrofizare şi de precursori ai ozonului, sub valorile de 918 mii tone/an pentru dioxid de sulf (SO2), 437 mii tone/an pentru oxizi de azot (NOx), 523 mii tone/an pentru compuşi organici volatili nonmetanici (NMVOC) şi 210 mii tone/an pentru amoniac (NH3), valori ce reprezintă plafoanele naţionale de emisie.

În judeţul Bihor monitorizarea calităţii aerului se efectuează prin reţeaua de monitorizare formată din: staţiile automate de monitorizare a calităţii aerului, puncte de prelevare pulberi sedimentale, puncte de prelevare precipitaţii.

Staţiile automate furnizează date de monitorizare în timp real datele fiind stocate pe serverul central aflat la sediul APM Bihor urmând ca acestea să fie validate şi mai apoi certificate în cadrul RNMCA (Reţeaua Naţională de Monitorizare a Calităţii Aerului).

În anul 2010 judeţul Bihor s-a prelucrat date privind calitatea aerului din patru staţii automate din care trei sunt staţii urbane amplasate în Oradea iar una este situată într-o zonă rurală, industrială la Ţeţchea. Observaţii privind calitatea aerului din comuna Tăuteu se pot baza mai degrabă pe datele provenite din staţia Ţeţchea, staţie care monitorizează online următorii poluanţi: CO, SO₂, NO, NO₂, NO_x, PMio (pulberi în suspensie cu diametrul mai mic de 10 microni).

La fiecare staţie se calculează indicii specifici de calitate a aerului pentru următorii poluanţi: SO2, NO2, O2, CO, PM10. Se stabilesc şi indici generale pentru fiecare dintre staţiile automate fiind reprezentate prin numere întregi cuprinse între 1 si 6. În tabelul de mai jos este prezentat evoluţia indicelui general de calitate a aerului la staţia de monitorizare Ţeţchea pe parcursul anului 2011. Din fiecare lună s-a luat în considerare data de 30. În lunile Ianuarie, Februarie, Iunie, Iulie, August staţia de monitorizare nu a funcţionat corespunzător astfel nu s-a reuşit adunarea şi prelucrarea datelor privind calitatea generală a aerului. Aşa cum se observă din datele disponibile aerul în apropierea staţiei Ţeţchea era cel mai poluat la sfârşitul lunii octombrie iar cel mai puţin poluat în luna septembrie.

Principalele gaze poluante a căror nivel de concentraţie se monitorizează la cele patru staţii sunt monoxidul de carbon, dioxidul de sulf si dioxidul de azot. Monoxidul de carbon este un gaz incolor, inodor, insipid, care se formează în principal în urma arderii incomplete a combustibililor fosili. Emisiile de CO provin preponderent de la sursele staţionare de suprafaţă (încălzirea rezidenţială) şi de la sursele liniare – trafic. Dioxidul de sulf este un gaz incolor, neinflamabil, cu un miros pătrunzător care irită ochii şi căile respiratorii. Emisiile de SO₂ se datorează în principal surselor punctuale (activităţi industriale din domeniul producerii energiei, industria cimentului, industria chimică şi petrochimică, etc.) Un aport semnificativ la totalul emisiilor de SO₂ este generat de utilizarea combustibililor cu conţinut ridicat de sulf pentru încălzirea rezidenţială. Dioxidul de azot (NO₂) este un gaz de culoare brun-roşcat cu un miros puternic înecăcios. Emisiile de oxizi de azot se datorează preponderent surselor liniare (traficul), urmată de contribuţia surselor punctuale (activităţi industriale).

Comparând valorile acestor gaze poluante la zona urbană si zona rurală din judeţ se observă o diferenţă semnificativă, aerul la staţia de la Ţeţchea fiind mai puţin poluat decât în Oradea, cel puţin din punctul de vedere a nivelului dioxidului de azot si a monoxidului de carbon.