Istoricul localității

În valea Bistrei s-a găsit un mare vas din lut, iar în diferite părţi al hotarului din Tăuteu s-au mai găsit alte obiecte din lut si din bronz, cea ce indică că regiunea a fost locuită încă din epoca de piatră si apoi în epoca de bronz.

Satul a fost înfiinţat în Evul Mediu de slavi, de unde si originea numelui Toty, dar după ce acestia s-au maghiarizat a rămas sat maghiar pe toată perioada medievală. Prima datare în scris a apărut în 1291-94, în registrul episcopal pe numele de Toty. În epoca feudală numărul locuitorilor a crescut constant, chiar si în ciuda epidemiilor de ciumă. În timpul războaielor mondiale locuitorii satului au luat parte în lupte, si mulţi au pierit, dar au fost si cei care s-au întors. O perioadă în timpul celui de-al doilea război mondial si hotarul satului a constituit un front, unde s-au dat lupte acerbe. Soldaţii străini au fost înmormântaţi crestineste de locuitori. În procesul de colectivizare a comunistilor a fost un episod, care i-a ajutat enorm în a pune bazele colectivului din sat: zilierii s-au răzvrătit pentru că vroiau să le răsplătească lucrul doar cu bani, fără a primi si pâine, ce era esenţial pentru zilieri. Cu această ocazie au fost dusi la penitenciar mai mulţi oameni cu pământuri proprii si pe ceilalţi i-au forţat să se alăture cooperativei. După schimbările din 1989 s-a destrămat cooperativa, iar fabricile industriale si-au închis porţile definitiv. În prezent majoritatea tinerilor s-au mutat la oras, sau lucrează în străinătate.

Localităţile aparţinătoare comunei Tăuteu, sunt atestate documentar începând cu secolul al XIII- lea şi ascund numeroase forme de viaţă, materiale care atestă vechimea vieţii pe aceste meleaguri şi continuitatea neîntreruptă a populaţie în vatra satelor. Multe dintre aceste dovezi arheologice au fost scoase la iveală de către V.I. Dumitrescu în Depozitul de bronzuri de la Tăuteni, volumul V- VI/1935-1936, Bucureşti, 1938, pag. 235-238, în care se aminteşte de 5 brăţări de bronz, 4 bare de bronz, un celt, o seceră, un cuţit de bronz, 2 aplici de bronz şi 5 verigi de aur (cercei) descoperite într-un vas. Aceste piese de valoare însemnată sunt păstrate la Muzeul de Antichităţi din Bucureşti. În comuna Tăuteu s-au mai descoperit şi alte urme de viaţă: materiale din ceramică, prismale de fus, greutăţi pentru războiul de ţesut. În anul 1942, I. Nestor aminteşte de târnăcoape de aramă găsite la dealul viilor Tăuteu – piesă păstrată la Muzeul Ţării Crişurilor din Oradea. În vara anului 1970 s-au descoperit fragmente din 2 căni de argint aurit care sunt descrise în lucrarea lui Sever Dumitraşcu Tezaurul de la Tăuteni, Bihor, ediţia 1973, care au fost restaurate şi sunt păstrate la Muzeul Ţării Crişurilor din Oradea.

1. SATUL TAUTEU 

ISTORICUL

Satul Tăuteu denumit în documentele atestate Tăuteni Bihor

Toti . Datele arheologice atestă existenţa populaţiei din anii 1291, iar urmele arheologice dovedesc că satul era pe valea Telekpatak, situat spre sud-vest de la actualul aşezământ. De-a lungul anilor a suferit o serie de transformări şi renovări.

        Biserica din Tăuteu aparţine tipului de Bazilică, care deţine o singură navă şi absidă semicirculară, un turn cu caif ascuţit.

 POPULAŢIA

Are o populaţie de 1116 locuitori. Majoritatea populaţiei o reprezintă maghiarii (95%). Structura confesională are următoarea componenţă : reformaţi 75%, romano-catolici 17%, alte religii 8%. Populaţia se află într-un proces de „îmbătrînire” demografică.

                      FORŢA DE MUNCĂ

Din populaţia activă 60% sunt angajaţi în industria uşoară, în comerţ şi agricultură. Restul populaţiei fiind şomeri sau fără ocupaţie.

                      ECONOMIA LOCALĂ

În sat nu sunt activităţi industriale, dar o parte însemnată a populaţiei îşi desfăşoară activitatea în industrie uşoară din afara localităţii. Agricultura locală este caracterizată prin gospodării mici şi mijlocii. Satul dispune de o suprafaţă de 2648 ha din care teren agricol de 2316 ha. Culturile principale sunt: cerealele păioase, porumb, floarea soarelui şi culturile furajere. Unele gospodării deţin un număr redus de bovine, cabaline, ovine şi porcine.

     În  sat funcţionează un magazin ICOMCOOP şi alte 6 societăţi comerciale, tip privat.

     Sunt 11 firme de prestări servicii: reparaţii auto, coafură.- frizerie, fierărie, rotărie- dulgherie, tâmplîrie, zidari-zugravi.

  

                                  SĂNĂTATE

Sunt două cabinete medicale şi doi medici de familie.

 Există în sat şi un dispensar sanitar-veterinar.

 

ÎNVĂŢĂMÂNT

Funcţionează o şcoală cu clasele I-VIII şi o grădiniţă cu două grupe cu limba de predare maghiară.

COMINICAŢIILE

În satul Tăuteu există reţea de telecomunicaţie .ROMTELECOM, (centrală digitală), precum si telefonie mobilă Orange şi Conex

SERVICII COMUNITARE

În centrul satului se găseşte clădirea Primăriei, Postul de poliţie şi Poşta.

2. SATUL  CIUTELEC 

AŞEZARE  GEOGRAFICĂ

Satul  Ciutelec se află spre sud faţă de centrul de comuna Tăuteu  la o distanţă de 4,5 km, în partea de nord-est a judeţului Bihor. Este învecinat cu satele Bistra şi Popeşti la est, cu Voivozi  şi Budoi la sud, cu satul Bogei la vest şi satele Poiana şi Abram la nord .

           Satul are 3 cătune : „ Rara ” unde iniţial se afla o pădure care a fost defrişată după primul război mondial pentru extinderea terenului agricol al satului;  „Lazuri ” în spre nord  spre satul Margine, maghiari majoritari;  „ Rovină ” si este locuit de slovaci.

          La 15 km de satul Ciutelec se află municipiul Marghita.

SCURT ISTORIC

 Problema originii locuitorilor satului Ciutelec, precum şi etimologia cuvântului „ CIUTELEC ” i-a preocupat pe locuitorii din această localitate.

         Doctor  Ioan  Marin Mălinaş arhimandrit de Scaun, editează lucrarea sa „ SATUL ŞI BISERICA DIN CIUTELEC ”, file monografice pentru teza de licenţă în teologie la Institutul Teologic Ortodox de Grad Universitar Sibiu în 1974, în care sunt invocate  interesante valori încă din secolul al-XIII-lea  după Stefan Paşcu care descrie întemeierea satului în jurul anului 1320 – care  era  făcut lângă o casă a cehului- şi denumirea de atunci „ CHETHELEK – CHEYTHELUC ”. Satul Ciutelec în anul 1406 este amintit în documentele vremii ca „ possessio valachis CHETHELEK ” ca aparţinând  domeniului  ŞINTEU ( ŞOLYOMKO ) . În anul 1687 în registrul dişmei din satul Ciutelec apare 12 familii care aveau o producţie de 70 „TINE ” – ( autor Dr. Ioan Marin Mălinaş – Satul şi biserica din Ciutelec ).

         Biserica de lemn din satul Ciutelec datează din anul 1727.Preotul Alexandru din Ciutelec , născut în 1714 pe Târnave a fost  „ORDINAT (hirotonit )”  în 1745 – 1754 preot şi paroh de Şuncuiuş- Lorău şi Ciutelec (acelaşi autor ).

          ÎN MEMORIAM  celor căzuţi în primul razboi mondial în satul Ciutelec este un monument .

         Între anii 1890 – 1911 pe moşia  WERTHEIMSTEIN care avea peste 1 000  ha teren.  In sat s-a construit un castel în care astăzi funcţioneaza Caminul de bătrâni Ciutelec , cu 144 persoane îgrijite.

         Personaje mai importante : d-l Constantin Mălinaş.

         Partide politice nu au organizaţii locale. 

POPULAŢIA SATULUI

Total populaţie :      888

                      – pe naţionalitaţi   : români                 724     

                                                     maghiari               120

                                                     ţigani                        8

                                                     alte naţ.                  36

                     – pe religii     :         ortodoxă                628

                                                    romano-catolci          49

                                                    greco-catolici            23

                                                    reformaţi                   84

                                                    alte religii                103

                                                    fară religie                    1

AGRICULTURĂ

Suprafaţa totală :      1.982

                     – din care       :        agricol                  1.259  

                                                    arabil                        344  

                                                    păşuni                      185

                                                    fâneţe                        120

                                                    livezi                          -

                                                    vii                               10

                                                    neagricol                                        723

                                                    păduri şi teren cu veget.forestieră   574    

                                                    ape şi bălţi                                         22

                                                    alte  terenuri                                    127

În   satul Ciutelec s-a construit un  baraj-polder pentru a reţinerea apelor scurse în urma unor ploi torenţiale în zona munţilor Plopişului şi dealurilor Dernei.

Acest dig are următorii parametrii : 1: 2  - 1: 2,5  coromanent 3m , baza mare 28 m, înnălţime 8m şi lungime 1000m.

COMERT

 În satul Ciutelec  exista un magazin  universal ICOMCOOP, cu alimentară şi bufet . Sunt 3 unităţi particulare SRL-uri de profil alimentar mixt.

SĂNĂTATE

Nu sunt subunităţi sanitare sau sanitar-veterinare în sat, dar funcţionează  un Centru de îngrijire şi asistenţă socială .

 

ÎNVĂŢĂMÂNT

 În satul Ciutelec funcţionează o şcoală generală cu clasele I-VIII şi o gradiniţă de copii.

3. SATUL  BOGEIU 

AŞEZARE GEOGRAFICĂ

 Satul Bogeiu se află în aval de la Ciutelec spre Tăuteu situat pe ambele părţi a şoselei modernizate DJ 267, situat în partea de vest al pârâului Bistra .

SCURT ISTORIC

 Date autentificate atestă existenţa populaţiei din anul 1406 şi continuitatea neîntreruptă .

POPULAŢIA SATULUI

  Total  populaţie :              1.420

                     – pe naţionalităţi      :       români                  745

                                                             maghiari                    9

                                                             ţigani                     659

                                                             alte naţionalităţi        7

 

                     - pe religii    :                  ortodoxă             1.158

                                                             romano-catolică        4

                                                             reformată                   4              

                                                             alte religii              254  

AGRICULTURA

           Suprafaţa totală                1.180  

                     – din care   :                    agricol                    557

                                                            arabil                       363

                                                            păşuni                     130

                                                            fâneţe                         51

                                                            vii                              13

                                                            livezi                          -

 

                                                            neagricol                623 

                                                            păduri                      502

                                                            ape şi bălţi                 11

                                                            alte suprafeţe           110

 

COMERŢ

  În satul Bogeiu sunt 8 unitaţi alimentare mixte ,tip SRL.

ÎNVĂŢĂMÂNT

 În satul Bogeiu există o clădire modernă în care funcţionează şcoala generală cu clasele I-VIII şi o gradiniţă.

 

4. SATUL POIANA

AŞEZARE GEOGRAFICĂ

 

 Satul Poiana este situat în aval de reşedinţa de comună ,pe albia pârâului Bistra  şi este legat de DJ 267 printr-un drum pietruit de 1,3 km.

 

SCURT ISTORIC

 Satul Poiana a fost un cătun al satului Tăuteu pe moşia POROSZLAY ,unde şi astăzi exixtă un castel construit în anii 1860-1870.În anul 1952 a fost declarat sat,a fost populat şi s-a înfiinţat GAC Poiana ,preşedinte Halgaş Mihai  care a construit pentru sat un magazin mixt şi o şcoală cu clasele I-IV.

 

POPULAŢIA SATULUI

 Total populatie   :            263

                           -pe naţionalitaţi    :         români                                152 

                                                                  maghiari                 104

                                                                  alte naţ.                      7

                           – pe religii      :               ortodoxă                    115

                                                                  romano-catolica          16

                                                                  greco-catolică               3

                                                                  reformaţi                     79

                                                                  alte religii                    50                                                                  

 

AGRICULTURA

 Suprafaţa totală                              395

                              - din care   :    agricol                                   337

                                                     arabil                                      295

                                                     păşuni                                      29

                                                     fâneţe                                        11

                                                     vii                                               2

                                                     livezi                                           -

 

                                                     neagricol                                 58

                                                     păduri                                       38

                                                     ape şi bălţi                                  5

                                                     alte supraf.                               15

COMERŢ

 În satul Poiana funcţionează un magazin ICOMCOOP ,de tip alimentar mixt.

SĂNĂTATE

 Nu exista subunităţi sanitare sau sanitar-veterinare în sat.

ÎNVĂŢĂMÂNT

 În  satul Poiana exista o şcoală generală cu clasele I-IV si o grădiniţă.

 

5. SATUL CHIRIBIS

                                   AŞEZARE GEOGRAFICĂ

 Satul Chiribiş este aşezat în aval de satul Poiana ,în direcţia nord,nord-est faţă de reşedinţa de comună ,situat în culoarul larg al pârâului Bistra si a râului Barcău. Este invecinat spre est cu comuna Abram,spre nord cu municipiul Marghita ,la nord-vest cu satul Petru ,la vest  cu satul Chiraleu ,iar spre sud cu satul Tăuteu,reşedinţă de comună.

SCURT  ISTORIC

 În lucrarea „ DICTIONAR ISTORIC AL LO0CALITĂŢILOR DIN TRANSILVANIA ” de C. Suciu ,Chiribişul este datat din  anul 1219.

                                  POPULAŢIA SATULUI

 Total populaţie  :      772

                           – pe nationalităţi    :      români                    749

                                                                maghiari                   17

                                                                ţigani                          6

                           – pe  religii     :             ortodoxă                 612

                                                               reformată                   11

                                                               romano-catolică           8

                                                               greco-catolică              1  

                                                               alte religii                 140

 

AGRICULTURA

                      Total suprafaţă                    771

            – din care   :  agricol                       706

                                            arabil                           544 

                                            păşune                          82

                                            fâneaţă                          71

                                            vii                                   9

                                            livezi                              -

                                            neagricol                     65

 

                                            păduri                            -

                                            ape şi bălţi                    13

                                            alte terenuri                  52

 

COMERŢ

 În satul Chiribiş fucţionează 8 societăţi comerciale de tip SRL , cu profil  alimentar mixt.

SERVICII

 Funcţionează două ateliere  particulare de reparaţii auto.